シャマン

UZINA DE GANDURI » Blog, Proza » HOMO SAPIENS. O GRESEALA A NATURII ? partea a doua

HOMO SAPIENS. O GRESEALA A NATURII ? partea a doua

HOMO SAPIENS. O GRESEALA A NATURII ? partea a doua

Mersul biped

De ce am renuntat la pozitia orizontala? Inainte de a trece la pozitia bipeda, aveam viteza, forta, rezistenta mai mare. Nu mai spun de faptul ca inima nu este “conceputa” pentru mersul biped. Noua forma de locomotie a dus la modificari ale scheletului, mai ales in partea de jos a coloanei vertebrale, pelvis si picioare Datorită poziţiei verticale, circulaţia venoasă este afectată sub nivelul inimii. Pentru a ajunge la inimă şi la plămâni, sângele venos trebuie să învingă gravitaţia, datorită în special contracţiilor musculare care, comprimând venele, îl împing către inimă, valvele ţinând rolul de supapă în sens unic, împiedicând astfel orice întoarcere a sângelui înapoi.

Odată cu schimbarea centrului de greutate al corpului, scheletul a trebuit să-şi modifice radical structura. Însă coloana vertebrală şi membrele nu şi-au încheiat nici până astăzi procesul de adaptare la poziţia verticală, şi aceasta pentru că ea este o trăsătură dobândită recent, dacă ne raportăm la vârsta speciei umane. Ca dovadă că aceste segmente ale scheletului nu sunt încă pe deplin adaptate noilor cerinţe stau uzurile articulare ce definesc artroza.

Mai puţină forţă musculară

Treptat, pe măsură ce agricultura a devenit principala metodă de a obţine hrana, luând locul vânatului, forţa musculară s-a diminuat. Epoca modernă a venit şi ea cu un nou stil de viaţă, dominat de lipsa de activitate fizică.

Antropologii au calculat că femeile care trăiau în epoca primitivă aveau o forţă musculară cu 10 la sută mai mare decât au bărbaţii din epoca modernă. Dacă acest ritm de diminuare a forţei musculare se va menţine, am putea ajunge la atrofie musculară, după cum arată cele mai sumbre predicţii ale specialiştilor.

Nu ne-am adaptat la noua hrană

Modificarea obiceiurilor alimentare, cum a fost trecerea de la regimul frugivor (bazat pe fructe) la cel omnivor (compus din vegetale şi carne), în Paleolitic, a fost un factor determinant în evoluţia umanităţii. Organismul s-a adaptat atunci rapid şi a produs mutaţii ale enzimelor, pentru a le face capabile să metabolizeze carnea. De atunci şi până acum, metabolismul nu s-a mai modificat, deşi comportamentul alimentar, da.

Am trecut de la o dietă solidă la una bazată pe alimente gătite, am creat alimentele procesate, iar sistemul nostru digestiv nu a ţinut pasul cu aceste schimbări. O explicaţie oferită de specialişti este aceea că ne-am schimbat într-un timp foarte scurt, iar organismul nu se putea adapta atât de repede.

Corpul nu a reuşit să contracareze efectele nocive ale aditivilor alimentari şi nici să gestioneze eficient surplusul de calorii adus de alimentaţia modernă şi de sedentarism.

Marimea Craniului

In timpul evolutiei omului marimea creierului s-a triplat. Din pacate nu s-a intamplat asta si cu cu cutia craniana, de unde multitudinea de probleme.

Mac Lean si Koestler considera ca, dezvoltarea evolutionara exploziva a neocortexului a dus la o greseala evolutionara, constând într-o insuficienta coordonare (…) asadar, dezvoltarea exploziva a neocortexului, în urma cu vreo cinci sute de mii de ani, a impus o structura noua, superioara, care interfereaza functional cu structura veche a creierului, dar care nu confera celei noi un control ierarhic decisiv asupra celei vechi, provocând astfel confuzie si conflict; este ca si cum evolutia ar fi comis o eroare sau ne-ar fi provocat sa gasim iesirea dintr-o încurcatura…»

In concluzie, datorita noua, Homo Sapiens, Pamantul se confrunta cu o uriasa pierdere a speciilor, ce rivalizeaza cu cele cinci mari extinctii ale trecutului geologic. Cea mai devastatoare extinctie suferita vreodata de planeta a fost cea de-a treia, de acum 245 milioane de ani, in Permian-Triassic, atunci cand 96% din speciile marine si circa 70% dintre cele terestre s-au pierdut pentru totdeauna.

Biocidul se manifesta la cote alarmante. Expertii spun ca cel putinjumatate din actualele specii ale Terrei vor disparea cu totul pana la sfarsitul secolului. De asemenea, vegetatia salbatica se stinge, iar majoritatea biologilor spune ca ne aflam in plin proces de manifestare a unei masive extinctii antropogenice. Deoarece animalele si plantele traiesc intr-o relatie de simbioza, fiind interdependente, extinctia unei specii tinde sa stimuleze o reactie in lant, determinand coextinctia. Noi afectam in mod direct viata altor sute, astfel incat se naste inevitabil efectul de “domino” atunci cand un astfel de “pilon” biologic se prabuseste. Amfibienii reprezinta un exemplu foarte concludent despre cum batjocorirea naturii poate duce la disparitia rapida a animalelor. De mai bine de 300 de milioane de ani broastele, salamandrele si tritonii s-au dovedit suficient de rezistente incat sa-i preceada pe dinozauri si chiar sa traiasca dupa ei cu mult, pana in zilele noastre. Acum, in numai doua decade, multe amfibii mor, iar oamenii de stiinta sunt foarte alarmati de faptul ca speciile aparent robuste si adaptabile ar putea disparea cu totul in numai cativa ani. Conform rapoartelor Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii, 22% dintre mamiferele lumii sunt pe cale de disparitie

Cauzele biocidului actual reprezinta un concurs dat de mai multe tipuri de anihilare, toate de natura umana:
otravirea mediului prin poluare cu gaze
cu efect de sera si cu pesticide, ridicarea nivelului de raze ultraviolete din cauza subtierii stratului de ozon, schimbari climatice induse, pierderea habitatlului animalelor prin industrializare, agricultura si extindere urbana, comertul inconstient cu trofee de animale, vanatoarea necontrolata, poluarea luminoasa si nenumarati alti factori..

Multi oameni de stiinta cred ca Terra trece printr-o extinctie in masa, cauzata de omenire si ca mai multe specii dispar in prezent decat dupa disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani.

Natura are un sens definit şi un scop, dar ca de obicei omul a văzut în sieşi o putere care să stăpânescă totul. Însă acesta făcând abuz de putere, s-a transformat într-un nimic nefolositor contextualitaţii întregului înconjurător, iar acum este pe cale să înfrunte furia naturii.

Filed under: Blog, Proza · Tags: , , ,

Leave a Reply

*

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...